12 iunie 2015 – Începem acest articol, așa cum se cuvine, cu o descriere succintă a faptelor: ieri, 11 iunie, Casa Regională a Tinerilor Activi din Brașov a organizat o dezbatere cu tema ”Tinerii și piața muncii. Dificultăți întâmpinate și soluții pentru angajare”. Invitați au fost reprezentanții unor organizații neguvernamentale cărora propunerea noastră li s-a părut ofertantă și interesantă. Ca de fiecare dată, discuțiile au debutat cu prezentarea proiectului nostru, a obiectivelor pe care le urmărim și a beneficiilor pe care le creăm pentru tineri.

Și, tot ca de fiecare dată, dialogul cu tinerii a fost pentru noi o lecție și o încântare deopotrivă, dovedindu-ne că nu ne-am înșelat când, la începutul proiectului, le-am scris pe materialele informative ”Viitorul începe din tine!”. Asta vor în primul rând, dorința lor de schimbare s-a transformat într-o sete, într-o nevoie și nu mai așteaptă de la instituții sau de la societate (în sensul de construct abstract, de ”mereu alții”) să o producă.

Cine sunt personajele acestei dezbateri? Simona, o tânără activă și pusă pe treabă, care a înființat Asociația Pulse Health and Education. A absolvit Sociologie și Sănătate Publică la London Metropolitan University și, întoarsă în țară ca să construiască pe baza a ce a învățat la Londra, s-a lovit de zidul de dezinteres (mereu justificat de subfinanțare, deși realitatea arată că nu-i întotdeauna așa) al sistemului public pe sănătate. Misiunea pe care și-a asumat-o este să creeze punți de legatură, să faciliteze cooperarea între instituții și ONG-uri prin implementarea de programe și proiecte care să dezvolte serviciile medicale și cele educaționale.

Alexandru, partenerul alături de care a înființat asociația, a renunțat de două ori la studiile universitare și, asemenea multor colegi de generație, a plecat în Italia să muncească. Și el a revenit în Brașov, decis să schimbe modul în care își privesc românii plecați în străinătate propria țară.

Daniel, un tânăr care scrie o carte. A avut un parcurs școlar dificil, pentru că profesorii nu au adaptat aproape niciodată demersul educațional la capacitățile lui. La sfârșitul liceului, nu s-a înscris la examenul de bacalaureat.A urmat, în schimb, câteva cursuri de calificare profesională, unde a avut surpriza să constate că accentul s-a pus, ca și la liceu, pe teorie și foarte puțin pe practică. Încă nu lucrează (dacă nu luăm în considerare munca asiduă la propria lui carte), pentru că nu a găsit jobul care să i se potrivească. Nu așteaptă, ci face.

Ce ne-au spus ei? Ce dificultăți au întâmpinat? Printre problemele menționate se numără:

• Lipsa unui sistem bine structurat de consiliere în carieră a tinerilor, începând cu școala generală, astfel încât tinerii să aleagă un traseu școlar adaptat nevoilor și abilităților personale;

• Mentalitatea generală privind educația: tinerii sunt sfătuiți de părinți și profesori să aleagă studiile universitare, indiferent de specializare, chiar dacă nu există cerințe specifice în piața muncii pentru acele specializări;

• Antreprenoriatul ca soluție profesională nu este încurajat (ba din contra), fiind considerat o activitate riscantă, mai ales la vârste ”necoapte”;

• Angajatorii caută persoane cu experiență, chiar și pentru programe de internship, iar tinerii proaspăt absolvenți nu dețin nicio experiență pentru că sunt constant încurajați să se concentreze pe studii;

• Alegerea carierei se bazează, de cele mai multe ori, pe decizii de moment, fiind influențată de dorințele părinților sau de opțiunile prietenilor, fără a exista un fundament oferit de persoane specializate;

• Deși piața muncii oferă multe oportunități pentru tineri, nivelul scăzut al beneficiilor financiare determină dependența tinerilor de familie și nu are cum să-i responsabilizeze.

Ce doresc? Ce propun?

• Dezvoltarea unui sistem coerent și bine organizat în timp, de servicii de consiliere în carieră în unități de învățământ gimnazial și liceal, pentru ca alegerea unui traseu educațional și, ulterior, a unui traseu profesional să se facă pe baza competențelor și nevoilor fiecărui elev;

• Promovarea învățării prin activități practice și corelarea educației teoretice cu cerințele pieței muncii, astfel încât absolvenții să aibă și cunoștințele practice cerute de angajatori;

• Stimularea interacțiunii dintre instituțiile de învățământ și mediul economic, astfel încât oferta educațională să fie diversă și adaptată la nevoile de forță de muncă locale;

• Încurajarea dezvoltării personale a tinerilor, încă din școala primară, cu atenție sporită la nevoile și abilitățile fiecăruia;

• O mai mare deschidere a angajatorilor spre a continua educarea tinerilor după angajare, prin programe de training și mentoring sau prin programe de ucenicie;

• Promovarea antreprenoriatului ca alternativă viabilă pe piața muncii.

În ceea ce ne privește, după atâtea întâlniri cu tinerii, putem spune că, în pofida percepției generale din spațiul public, tinerii știu ce vor – chiar dacă, adesea, nu știu cum să ajungă la ce vor. Doar aici trebuie ajutați și asta încercăm noi continuu să facem.