Economia României va reajunge în acest an la nivelul PIB din perioada pre-criză, însă recuperarea este mai lentă faţă de alte state afectate dur de criză, cu minusuri la absorbţia fondurilor UE, infrastructură, companii de stat, dar cu oportunităţi în domenii precum energie şi export, potrivit FMI.
"România a avut anul trecut cea mai bună performanţă în termeni de creştere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene sunt necesare pentru a menţine creşterea (...) Aşteptăm un progres mai bun", a declarat joi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-o conferinţă pe tema controlului financiar.
Produsul Intern Brut al României s-a plasat în 2008, înainte de declanşarea crizei economice, la aproximativ 140 miliarde de dolari. Anul trecut, economia a crescut cu 3,5%, iar pentru acest an este anticipat un avans de 2,2-2,5%. În intervalul 2001-2008, economia a înregistrat, cu o singură excepţie, rate anuale de creştere de peste 5%.
El a arătat însă că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.
"Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri, se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor", a spus Tolosa.
El a atras atenţia că România ar trebui să profite de oportunităţile pe care le are pentru a susţine şi accelera avansul economic, respectiv atragerea intensă de fonduri UE, concentrarea pe exporturi şi energie.
Oficialul FMI a arătat că exporturile din România reprezintă doar 40% din PIB, în timp ce în alte state se ajunge la un nivel de 100%.
"Spre exemplu, dacă luăm în considerare exporturile către Germania, Cehia exportă 25,5% din PIB, deci un sfert din PIB-ul Cehiei reprezintă exporturi în Germania, Ungaria are 21%, pe când România are doar 6,4% exporturi în Germania, de patru ori mai mici decât în cazul Cehiei. Este o oportunitate imensă pentru România să se dezvolte pe acest segment", a precizat Tolosa.
Totodată, el spune că România are o sursă diversificată de energie şi ar trebui să profite de acest avantaj, fiind multe sectoare în industria energetică cu potenţial de creştere. Mai mult, energia are o pondere de doar 10% din total importuri, pe când în alte ţări nivleul se situează la 30-35%, aspect care poate fi speculat pentru dezvoltarea economică.
Pe de altă parte, absorbţia slabă a fondurilor UE plasează România pe ultimul loc, deficit pe care trebuie să-l acopere rapid, întrucât alte state precum Polonia au profitat de banii europeni pentru a-şi reveni din criză şi a relua creşterea economică susţinută.
"Cineva din Comisia Europeană îmi spunea: «De mai bine de o mie de ani strănii vin şi iau bani din România, acum deodată strănii vin şi îşi pun banii pe masa voastră şi românii spun nu, mulţumesc! Ce se întâmplă?». Mi s-a părut amuzantă ideea", a povestit Tolosa.
Infrastructura este unul dintre capitolele care înfrânează evoluţia economică, România situându-se la distanţă considerabilă faţă de celelalte state UE privind situaţia infrastructurii, în special cea din domeniul transportului feroviar şi electric, doar Bulgaria plasându-se pe o poziţie inferioară.
Totodată, controlul statului în proporţie semnificativă asupra companiilor din diverse sectoare afectează negativ evoluţia acestora, spune Tolosa, care atrage atenţia asupra arieratelor înregistrate de întreprinderile de stat, de 1% din PIB.
"Companiile de stat reprezintă 56% din sectorul de energie şi gaz, în foarte multe domenii-cheie statul are încă un control important şi nu este eficient. În general, companiile de stat au pierderi masive, furnizează servicii de calitate slabă, nu sunt prea competitive", consideră Tolosa.
