Studiul „Tineri în România: griji, aspiraţii, atitudini şi stil de viaţă“ lansat vineri de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung România şi realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS arată principalele preocupări şi interese ale tinerilor români cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani cu privire la mediul socio-economic, educaţional şi politic.

Mai mult de jumătate din tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită. În percepţia lor, principalele trei probleme cu care se confruntă ţara sunt: corupţia, sărăcia şi locurile de muncă/şomajul. 50% din tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinţii, aproape 40% din ei şi-ar dori să emigreze, iar, deşi cei mai mulţi se simt capabili să schimbe lucruri în politică, aceştia se arată „foarte dezamăgiţi“ de principalele instituţii politice şi „extrem de dezamăgiţi“ de politicienii tineri. Mai mult de jumătate din populaţia tinerilor doreşte restrangerea drepturilor la avort în Romania şi, deşi peste 80% din tineri se declară creştin-ortodocşi, o treime din ei spun că nu cred în Dumnezeu. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului realizat de CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) pentru Fundaţia Friedrich Ebert România şi lansat vineri. Raportul intitulat „Tineri în România: griji, aspiraţii, atitudini şi stil de viaţă“ a fost realizat la nivel naţional, în perioada 19-31 iulie 2014 şi  a avut 1.302 respondenţi cu vârste cuprinse între15 şi 29 de ani. În descrierea studiului, autorii precizează că această categorie reprezintă 18,8% din populaţia rezidentă a României, conform datelor de la cel mai recent Recensamant (2011). Totodată, rata şomajului în rândul tinerilor din Romania a fost de 24,3% în trimestrul doi al anului 2014, puţin peste media europeană, de 22%. „Prin acest studiu, Fundaţia Friedrich Ebert – România şi-a propus să suplinească un gol în cunoaşterea situaţiei persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Iniţiativa Fundaţiei Friedrich Ebert se înscrie în cadrul unui efort regional de analiză a situaţiei tinerilor. Studii de acest gen sunt efectuate periodic, o dată la câţiva ani, în Germania, având la bază aceeaşi metodologie de cercetare. Studii similare, folosind aceeaşi metodologie şi instrumente, au fost elaborate de FES în ţări precum Fosta Republică Iugoslavă, Macedonia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina. Domeniile de interes ale acestor studii (inclusiv a celui din România) au vizat: situaţia socio-economică a tinerilor, consum cultural, griji şi aspiraţii, şcoală şi piaţa muncii, valori ale tinerilor, religiozitate, participare civică şi politică“, spun aurorii raportului Iată principalele concluzii ale raportului : Familie: Aproape două treimi dintre tinerii intervievaţi cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită. În percepţia tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă ţara în acest moment sunt: corupţia, sărăcia şi locurile de muncă/şomajul. Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani şi 50% dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinţii.  Aproape jumătate din tineri îşi consideră părinţii ca făcând parte din clasa de mijloc, iar unul din trei îi vede în clasa muncitorilor. Situaţia materială este criteriul cel mai important de clasificare socială folosit de tineri atunci când discută despre clase sociale; nivelul de şcolarizare şi nivelul veniturilor sunt următoarele două criterii folosite pentru auto-plasarea în structura de clasă socială; în cea mai mare parte, tinerii consideră că aparţin aceleiaşi clase sociale ca părinţii.   Şcoală: Tinerii din rural şi cei din regiuni sărace au şanse mai scăzute de a absolvi şcoli postliceale sau de a urma studii universitare. Dintre respondenţii care şi-au încheiat carierele şcolare, femeile tind să fie mai bine educate decât bărbaţii.  Influenţarea notelor prin metode ilegitime (mici atenţii, mită etc.) apare ca un fenomen cu variaţie regională, iar tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani par se fi confruntat cu acest fenomen mai des decât decât adolescenţii din acest eşantion. Un sfert din tineri fac meditaţii, fetele mai mult decât băieţii, cu mai mulţi tineri pregătiţi în particular în mediul urban decât în cel rural. Doar un tânăr din trei se declară măcar mulţumit de sistemul de învăţământ din România, iar mulţumirea creşte pentru respondenţii cei mai tineri.   Piaţa muncii: O treime din respondenţi afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă ţară şi nu în România; mai mult, aproape 40% din respondenţi afirmă că şi-ar dori să emigreze, chiar şi dacă numai temporar (pentru studii sau muncă). Veniturile tinerilor (angajaţi) diferă în mod substanţial şi cresc odată cu vârsta, bărbaţii câştigând mai mult decât femeile, orăşenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din Bucureşti cel mai mult şi cei din Moldova cel mai puţin. Relaţiile personale sunt considerate esenţiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experienţa profesională şi pregătirea educaţională. Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, urmat decriteriul siguranţei locului de muncă.   Discriminare, Internet, media: Aproape unul din cinci tineri se simte discriminat des şi aproape jumătate din tineri se simt discriminaţi des sau doar uneori pentru un motiv sau altul. Cel mai des întâlnit motiv de discriminare este situaţia materială a respondentului. Tinerii săraci se simt discriminaţi în viaţa de zi cu zi. Discriminarea de gen este a doua cea mai prevalentă formă de discriminare, resimţită de către femei.  Diferenţele în stil de viaţă şi petrecere a timpului liber sunt cele mai accentuate între tinerii care locuiesc în urban şi cei care locuiesc în rural. Spre deosebire de adulţi, tinerii petrec mai puţin timp în faţa televizoarelor şi mult mai mult timp pe internet. Clasa socială şi nivelul de educaţie al părinţilor sunt pozitiv corelate cu utilizarea Internetului şi cu posibilităţile mai variate de petrecere a timpului liber. Tinerii cu părinţi cu nivel ridicat de şcolarizare şi/sau provenind din clasa de sus ori de mijloc tind să utilizeze într-o mai mare măsură Internetul şi să aibă posibilităţi mai variate de petrecere a timpului liber.   Religie: Deşi peste 80% dintre tineri se declară creştin‑ortodocşi, o treime din ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunţuri de bază ale credinţei creştin‑ortodoxe. Peste 60% din tineri susţin că respectă sărbătorile religioase şi se roagă, însă numărul celor care ţin post, se spovedesc sau merg la slujbă săptămânal este mult mai scăzut. Fetele tind să fie semnificativ mai religioase decât bărbaţii – atât în termeni de spiritualitate cât şi în termeni de conformare la canoanele bisericeşti obişnuite. Fetele tind să fie mai conservatoare decât bărbaţii în ceea ce priveşte abstinenţa sexuală înainte de căsătorie şi poziţia faţă de avort. Datele oferite de această cercetare cu privire la problema avortului anunţă o posibilă temă importantă în anii ce vor veni. Mai mult de jumătate din populaţia tinerilor doresc restrângerea drepturilor la avort în România.   Participare civică şi politică: Deşi tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiţi de principalele instituţiile politice din ţară, mai ales cele de la nivel central. Tinerii sunt de asemenea extrem de dezamăgiţi şi de politicienii tineri, iar interesul lor pentru politică este scăzut. Practic, tinerii ca grup nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, aşa cum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi. Foarte mulţi tineri au încredere că vor avea o viaţă mult mai bună decât au avut părinţiilor. Această încredere este, probabil, legată de posibilităţile ce le sunt oferite de libertatea de mişcare în Uniunea Europeană. Această generaţie pare a avea o oarecare propensiune către protest. Deşi sunt apatici faţă de modurile clasice de a face politică, ei par a fi gata să se mobilizeze în eventualitatea unor proteste pe diverse teme. Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziţia între participarea politică informală – de protest şi împotrivire – către participarea politică formală şi procesul de luarea deciziilor. Tinerii din studiul nostru se informează despre viaţa politică din ţară în primul rând prin intermediul Internetului, ceea ce arată atât o deschidere foarte bună către noile medii de comunicare, cât şi o relativă respingere a mass-mediei tradiţionale clasice, precum televiziunea şi (acum defuncta) presa scrisă.  O treime dintre tineri afirmă că nu se identifică ideologic în niciun fel, adică nu au răspuns la întrebarea despre afilierea ideologică cu stânga sau cu dreapta. În acest moment, tinerii sunt aşezaţi relativ echilibrat stânga-dreapta pe eşichierul ideologic-politic din România. Întregul studiu poate fi consultat aici

Citeste mai mult: adev.ro/ngmgev